Perioada: 8 – 10 octombrie 2021

Grup: minim 4 participanti

Pret: 450 lei

Vreau informatii
Inscriere

Important

Pentru a obtine cea mai buna sansa de reusita ascensiunii, organizatorul poate ajusta programul intregii deplasari, astfel incat sa-l adapteze celei mai recente prognoze de vreme obtinute la momentul sosirii in zona. De asemenea, va avea ca prioritate intregai echipa, fiind o organizare de grup, si nu o ghidare personala.

Scopul principal al ascensiunii este atingerea varfului. Deoarece este o activitate care depinde de o serie de factori – conditii de vreme, performanta individuala si aspecte legate de apartenenta la echipa, atingerea obiectivului nu este o garantie.

Fiecare participant trebuie sa respecte deciziile organizatorului referitoare la ruta, orar, siguranta si buna functionare a echipei, pe toata perioada parcursului montan, adaptarea si sincronizarea la grup fiind esentiale pentru a avea o ascensiune de succes.

Echipament individual

Ceahlau, muntele sacru al dacilor

Masivul Ceahlau este cel mai inalt din grupa Muntilor Bistritei si apartine Carpatilor Orientali. La poalele lui, la circa 800 de m altitudine se afla statiunea turistica Durau. Cel mai apropiat oras este Bicaz. Ceahlaul are doua varfuri cu inaltimi foarte apropiate: Ocolasul Mare (1907 m) si Toaca (1904 m). Acesta din urma este faimos, datorita formei sale piramidale, de care se leaga numele unui fenomen fizic – „Umbra piramidei”: in prima saptamana din luna august, umbra Vf. Toaca impreuna cu umbra altor stanci mai mici se suprapun perfect si se unesc la varf, creand o imagine asemanatoare unei piramide. Numele strabun pentru Masivul Ceahlau este Pion, cuvant care vine din limba greaca si inseamna “Casa stalpului”.

In padurile Ceahlaului traiesc aproape toate speciile de animale existente in Carpati: ursul brun, cerbul, mistretul, lupul, vulpea, rasul, caprioara, pisica salbatica, jderul de padure, veverita si mandria stancariilor, capra neagra. Tot aici vietuiesc ciocanitoarea neagra – cea mai mare ciocanitoare din Romania si auselul – cea mai mica pasare din Romania.

Pentru oamenii locului, Ceahlau este un munte sacru. Se spune ca din vremea dacilor, Dumnezeu cobora pe Ceahlau si umbla descult prin poieni, oprindu-se la cate o stana sa mangaie mioarele. Unii carturari spun ca aici ar fi fost Kogaionul, muntele sfant al dacilor, cu Jiltul Zeilor, Masa Dacica, Pavilionul dacic, Vulturul lui Traian, Stanca Dochiei si alte locuri care au zamislit legende. Singurul munte cu hram din Romania, Cehlau este considerat al doilea munte sfant al ortodoxiei dupa Muntele Athos. De asemenea, este unul dintre cei mai amintiti munti din literatura romana: Alecsandri, Goga, Cosbuc, Asachi, Hogas, Alecu Russo, Sadoveanu.

Stancile sale, nu foarte inalte, cu forme ciudate, de chipuri de zane adormite sau zei pagani, au nascut sute de povesti si legende. Pasionat cronicar al Muntilor Neamtului, Calistrat Hogas a descris in scrierile lui povestea preafrumoasei Panaghia si a soarelui de pe cer. Panaghia era atat de frumoasa, incat ursitoarele au adapostit-o in munti de mica, pentru a o feri de invidia muritorilor. Insa Soarele, din inaltimile cerului, o privea cu nesat in fiecare zi, iar fata se uita la soare cu acelasi dor in suflet. Si amandoi s-au indragostit. Ceasuri intregi se oprea Soarele din calea lui ca s-o priveasca, infasurand-o in razele sale. Si pana intr-atata s-a marit ziua, in vreme ce noaptea s-a micsorat, ca ajunse amurgul aproape sa-si dea mana cu zorile. Atunci noaptea, suparata, s-a plans lui Dumnezeu care l-a pedepsit pe Soare, sa nu mai rasara de acum inainte, decat invesmantat de neguri, ca sa nu mai ispiteasca sufletele slabe ale muritorilor. Panaghia nu l-a mai vazut pe Soare. Jalea i-a cuprins sufletul si a plans neincetat zile si nopti la rand. Se ruga lui Dumnezeu sa o prefaca in stana de piatra si sa dea din nou drumul zeului zilei si al luminii sa straluceasca pe cer. Dumnezeu i-a implini voia si desi Panaghia s-a prefacut in stanca de piatra, se zice ca inima ei nu s-a impietrit, ca si acum se bucura de razele soarelui, de stralucirea florilor, de vanturile dulci si de caldura mangaietoare a rasaritului si apusului.

O alta legenda legata de Ceahlau este cea a Babei Dochia si a Martisorului. Se spune ca Dochia a avut un fiu, pe numele sau Dragobete, care s-a casatorit impotriva dorintei ei. Pentru a-si necaji nora, intr-o zi rece de iarna, i-a dat acesteia un ghem de lana neagra si a trimis-o la rau sa-l spele, spunandu-i sa nu se intoarca pana cand lana nu devine alba. Fata a incercat sa spele lana, dar chiar daca degetele sale au inceput sa sangereze, culoarea lanii ramanea tot neagra. De disperare, pentru ca nu se putea intoarce acasa la sotul iubit, a inceput sa planga. Impresionat de durerea fetei, Dumnezeu i-a aparut in cale si i-a dat o floare rosie, spunandu-i sa spele lana cu ea. Multumindu-i, fata a pus floarea in apa, a spalat lana si a constatat cu uimire ca lana s-a albit. Fericita ca a reusit sa duca la bun sfarsit aceasta sarcina grea, si-a indreptat pasii spre casa, dar nu a fost primita bine, soacra sa, din contra, auzind povestea fetei a acuzat-o ca Martisor (asa ii spunea fata, deoarece nu-l recunoscuse pe Dumnezeu) era iubitul ei. Dupa aceasta intamplare, Dochia a pornit impreuna cu turma spre munte, fiind convinsa ca primavara venise deja, altfel de unde ar fi putut Martisor sa aiba floarea? Pe parcursul calatoriei sale, si-a scos, rand pe rand, cele doisprezece cojoace pe care le purta, pana a ramas fara nici unul. Dar vremea s-a schimbat. Pe cat de frumos fusese la inceputul zilei, pe atat de urat se facuse acum. Ningea si totul incepuse sa inghete. Dochia a inghetat impreuna cu oile sale, transformandu-se, conform legendei, in stane de piatra.

Se spune ca cei care se intalnesc pe muntele sfant Ceahlau raman legati intr-un fel sau altul, pentru totdeauna.

Vreau informatii
Inscriere

Itinerariu

Izvorul Muntelui – Curmatura Lutul Rosu – Cabana Dochia – Vf. Toaca – Cabana Dochia – Vf. Ocolasul Mare – Curmatura Lutul Rosu – Izvorul Muntelui

Program

Ziua 1:

– in jur de ora 18 – sosire in statiunea Izvorul Muntelui
– cazare, verificare echipament, tura de acomodare in zona
– cina, pregatire tura

Ziua 2:

– 7.30 mic dejun
– 8.30 plecat pe traseul statiunea Izvorul Muntelui – Curmatura Lutul Rosu – Cabana Dochia
– in medie, traseul dureaza 3-3.5 ore
– cazare, ascensiune pe varful Toaca

Ziua 3:

– 8,00 mic dejun

– 9,00 ascensiune pe vf. Ocolasu Mare

– 11,30 coborare, pe traseul Cabana Dochia – Izvoru Muntelui

Vreau informatii
Inscriere